Stud Hi ghid complet

Stud Hi ghid complet

Stud Hi, sau seven-card stud, este probabil jocul de poker cel mai cunoscut de jucătorii care au jucat poker doar acasă. Stud Hi este foarte popular în sălile de poker din statele din estul Americii şi în multe ţări europene.

Ca în majoritatea formelor de poker, Stud Hi utilizează un pachet standard de 52 de cărţi. Jocul se desfăşoară la o masă de opt persoane.

Fiecare mână nouă de Stud Hi începe atunci când fiecare jucător depune un ante în pot. Ante-ul este o plată în pot înainte de fi împărţite cărţile, pentru stimularea acţiunii. De exemplu, într-un joc de 2 $/4 $ cu limită, ante-ul este de 40 cenţi. Fiecare jucător trebuie să depună un ante la fiecare mână pentru a primi cărţi.

Când vă aşezaţi pentru prima dată la masă, primiţi cărţi imediat după ce aţi depus un ante. Deoarece Stud Hi nu are blind-uri, nu trebuie să aşteptaţi.

La Stud Hi, poziţia dealerului nu se roteşte la fel ca în jocurile cu blind. Poziţia dealerului este indicată de către un disc alb denumit buton de stud. Butonul de stud se află întotdeauna în poziţia 8, şi fiecare nouă împărţire a cărţilor începe la locul 1. Prima carte a fiecărei runde succesive merge la primul jucător activ (unul care fie a egalat toate pariurile până în acel moment, sau a depus în pot toate fisele, adică nu mai dispune de fise pentru a egala pariurile) din stânga butonului de stud. Dacă rotiţi masa pentru a vă schimba poziţia, se roteşte şi butonul de stud. În acest fel se clarifică poziţia de împărţire a cărţilor. Acest lucru este important în situaţiile rare în care unul sau doi jucători au cărţile cu faţa în sus identice. După prima rundă, dacă mâinile sunt egale, mâna cea mai apropiată aflată în partea stângă a butonului de stud începe parierea.

Când ante-urile au fost depuse, dealerul împarte două cărţi cu faţa în jos pentru fiecare jucător, şi apoi câte o carte cu faţa în sus, începând cu poziţia 1. Cele două cărţi cu faţa în jos sunt numite cărţi hole. Cărţile dumneavoastră hole apar cu faţa în sus pe ecran, dar nu vă faceţi probleme, doar dumneavoastră vă puteţi vedea cărţile hole. Doar spatele cărţilor hole ale celorlalţi jucători apar pe ecran. Toţi ceilalţi jucători au o vedere similară, putându-şi vedea doar propriile cărţi hole. Puteţi deosebi cărţile hole de cărţile de început, la vedere, deoarece cărţile hole sunt situate mai jos decât cărţile de început. Puteţi vedea cărţile cu faţa în sus ale celorlalţi jucători, şi aceştia, la rândul lor, le pot vedea pe ale dumneavoastră.

 


 

Stud Hi, ca orice altă formă de poker, se reduce la pariere. Stud Hi are cinci runde de pariere. Mărimea pariurilor depinde de structura jocului. Toate jocurile Stud Hi pe Full Tilt Poker sunt jocuri cu limită. De obicei, primele două runde de pariuri sunt la un nivel, iar următoarele trei dublează nivelul respectiv. Există o singură excepţie de la această regulă, în care cea de-a doua rundă de pariuri este, opţional la un nivel mai ridicat. Vom ajunge acolo imediat.

Cea de-a treia carte comună

În prima rundă (cunoscută sub denumirea de "cea de-a treia carte comună"), pariurile încep cu jucătorul care are cartea cea mai mică cu faţa în sus. Acest pariu este un pariu forţat. Pariul trebuie să fie cel puţin minimum specificat, denumit deschidere, dar poate fi şi mai mare. Deschiderea înseamnă de obicei o pătrime din limita inferioară. Dacă doi sau mai mulţi jucători au cărţi la vedere cu aceeaşi valoare, jucătorul care trebuie să facă deschiderea este stabilit în funcţie de culoare, în ordine de bridge inversă (treflă, caro, inimă roşie, pică). Acesta este unul dintre puţinele momente în care culoarea are o relevanţă în razz. De exemplu, dacă trei dame apar în prima rundă în această ordine, 2s, 2h, 2d, cel care deţine 2d trebuie să facă pariul deschiderea.

În imaginea de mai sus, este prezentată cartea cea mai mică. Trebuie să faceţi un pariu. Aveţi doar două alegeri. Puteţi:

  • deschide
  • finaliza pariul, adică de a mări pariul la limita inferioară

Selectaţi operaţia prin executarea unui clic pe caseta de dialog. În timp ce puteţi finaliza întotdeauna pariul, veţi observa că, de obicei, jucătorii deschid pentru minimum. Dacă toţi părăsesc mâna, veţi câştiga ante-urile, şi este făcută următoarea mână.

În mod normal, nu toată lumea va părăsi mâna pentru o deschidere.

Dacă deschideţi, fiecare jucător succesiv are trei alegeri:

  • a părăsi mâna
  • de a chema, adică de a egala pariul de deschidere
  • finaliza pariul, adică de a mări pariul la limita inferioară

Dacă dumneavoastră, sau oricare alt jucător, finalizaţi pariul, fiecare jucător succesiv are trei alegeri:

  • a părăsi mâna
  • de a chema, adică de a egala pariul de deschidere
  • de a plusa, adică de a mări pariul precedent

 


 

Fiecare jucător care urmează are aceleaşi trei alegeri. Dacă s-a făcut o plusare, fiecare jucător care alege să continue trebuie fie să cheme pariul total sau să pluseze. În oricare tură de pariuri, poate exista maximum un pariu şi trei plusări. Pariul de deschidere plus finalizarea contează ca un pariu în prima rundă. De exemplu, într-un joc cu limită 2 $ / 4 $, deschideţi cu 50 cenţi, un alt jucător finalizează pariul la 2 $, şi apoi doi jucători plusează. Pariul total ajunge la 6 $. Acesta este echivalentul a trei pariuri şi un alt jucător mai poate face încă o plusare. Aceasta ar fi ultima plusare pentru runda respectivă, ajungându-se la maximum.

Dacă părăsiţi mâna în orice moment, cărţile dumneavoastră sunt eliminate din joc şi nu mai sunteţi afişat pe ecran.

A patra carte comună

O dată ce pariul pentru prima rundă este egalat, adică după ce fiecare a avut posibilitatea fie de a părăsi mâna, fie de a egala pariul total, dealerul împarte fiecărui jucător activ o a doua carte cu faţa în sus (cea de-a patra carte comună). Jucătorii încă activi participă la o rundă de pariere.

Parierea pe cea de-a patra carte comună începe de obicei la limita inferioară. Excepţia este atunci când cărţile cu faţa în sus indică o pereche deschisă, iar un jucător poate alege să parieze sau să pluseze la cea mai ridicată limită. Imediat ce a fost făcut un pariu la limita superioară, plusările consecutive trebuie făcute la limita superioară. De exemplu, într-un joc 2 $/4 $, pariurile pe cea de-a patra carte comună trebuie să se desfăşoare în trepte de majorare de 2 $. În cazul în care unul dintre jucători are o pereche deschisă, jucătorul poate alege între a paria 2 $ şi a paria 4 $. În cazul în care un jucător pariază 2 $, oricare alt jucător poate chema 2 $, plusa 2$ sau plusa 4 $. După ce s-a făcut un pariu sau o plusare de 4 $, parierea trebuie să se desfăşoare cu incrementuri de 4 $. Mai exact, dacă un jucător începe pariurile la 2 $ într-o rundă în care apare o pereche deschisă, şi cineva plusează la acel pariu cu 4 $, nu puteţi plusa din nou cu 2 $.

Pentru a patru şi toate cărţile consecutive comune, parierea începe întotdeauna cu jucătorul care are cele mai mari cărţi pe masă. În cazul în care doi sau mai mulţi jucători au aceleaşi cărţi mari pe masă, parierea începe cu jucătorul cel mai aproape de stânga butonului stud. În imagine, deoarece sunteţi mai apropiat de butonul de stud decât oricare alt jucător care deţine o mână as - doi, sunteţi primul care pariază.

 


 

Situaţia este exact aceeaşi dacă mâinile aflate la egalitate sunt perechi. De exemplu, dacă doi jucători arată 7-7, cel aflat mai aproape de butonul de stud începe pariurile.

Nu trebuie să vă preocupe prea mult care jucător începe pariurile. Programul software vă va atenţiona când este rândul dumneavoastră să acţionaţi. De asemenea, prezintă toate opţiunile disponibile. Tot ceea ce trebuie să faceţi este să executaţi clic pe alegerea dorită.

În toate rundele care urmează primei runde de pariuri, jucătorul care trebuie să acţioneze primul are două alegeri:

  • să verifice, adică să nu parieze
  • să facă un pariu la limita corespunzătoare pentru acea rundă

Dacă nimeni nu pariază, fiecare jucător la rând are aceleaşi alegeri. În fiecare rundă, cu excepţia primei runde, este posibil să nu se facă pariuri. Dacă nu s-a efectuat niciun pariu într-o rundă, se consideră că este o rundă verificată.

Dacă cineva pariază, fiecare jucător succesiv are trei alegeri:

  • a părăsi mâna
  • de a chema, adică de a egala pariul de deschidere
  • de a plusa, adică de a mări pariul precedent

Un jucător care verifică, îşi păstrează cărţile. Dacă cineva pariază, un jucător care a verificat anterior poate face una dintre alegerile menţionate mai sus. Verificarea şi apoi plusarea când se fac din nou pariuri, este cunoscută sub denumirea de verificare-plusare. Dacă verificaţi cu intenţia de a plusa, riscaţi ca nimeni să nu parieze.

Cea de-a cincea carte comună

După ce pariurile pentru cea de-a patra carte comună sunt egalate, adică după ce fiecare a avut posibilitatea fie de a verifica, fie de a egaliza pariul total, dealerul împarte fiecărui jucător activ o a treia carte la vedere (cea de-a cincea carte comună). Jucătorii încă activi participă la o rundă de pariere. Pariurile pe cea de-a cincea carte comună sunt întotdeauna la cel mai ridicat nivel.

A şasea carte comună

După egalarea pariurilor pentru cea de-a cincea carte comună, dealerul împarte fiecărui jucător activ o a patra carte la vedere (a şasea carte comună). Jucătorii încă activi participă la o rundă de pariere. Pariurile pe cea de-a şasea carte comună rămân la nivelul ridicat.

Cea de-a şaptea carte comună

După ce pariurile pentru cea de-a şasea carte comună sunt egalate, dealer-ul împarte fiecărui jucător activ o carte finală, cu faţa în jos (a şaptea carte comună sau carte river). Jucătorii încă activi participă la o rundă finală de pariuri. Parierea se desfăşoară exact în acelaşi mod ca pentru primele trei runde.

Arătarea cărţilor

După ce parierea pentru cea de-a şaptea carte comună este egalată, parierea se încheie şi se arată cărţile. Jucătorii rămaşi activi îşi arată cărţile şi cea mai bună mână, formată din cele mai bune cinci cărţi dintre cele şapte ale jucătorului, câştigă. Programul software stabileşte mâna câştigătoare şi acordă pot-ul deţinătorului mâinii.

Jucătorii nu îşi arată cărţile simultan. Arătarea cărţilor se face într-o anumită ordine.

Programul software arată cărţile primului jucător care a pariat sau ultimului jucător care a plusat într-o rundă anterioară. (Dacă nu au existat pariuri pe cartea river, cărţile primului jucător care a pariat sau ale ultimului jucător care a plusat pe cea de-a şasea carte comună vor fi primele arătate la arătarea cărţilor, şi aşa mai departe.) Dacă următorul jucător activ are o mână mai bună decât a jucătorului anterior (sau egală), programul software arată cărţile acestuia. Dacă următorul jucător activ nu are o mână mai bună, programul software oferă jucătorului o alegere. Acesta îşi poate arăta cărţile, dacă doreşte, sau le poate arunca cu faţa în jos (muck). Programul software tratează fiecare jucător rămas activ în acelaşi mod, fie prin arătarea cărţilor, dacă mâna este mai bună (sau egală) cu cele arătate până atunci, fie prin oferirea alegerii de arătare sau aruncare a cărţilor, şi acordă potul celei mai bune mâini mici.


Nu fiţi îngrijorat dacă v-aţi interpretat greşit mâna şi aţi aruncat accidental o mână câştigătoare. La final, programul software acordă potul mâinii câştigătoare şi raportează în caseta de discuţii valoarea acelei mâini. De exemplu, este posibil să vă fi concentrat atât de tare încercând să faceţi o chintă încât omiteţi faptul că, în timp ce nu aţi reuşit să faceţi chinta, aţi făcut o culoare. Programul software vă asigură de faptul că, dacă mâna dumneavoastră este cea mai bună la arătarea cărţilor, dumneavoastră câştigaţi.

Dacă parierea nu este egalată la runda finală, adică dacă un jucător a pariat sau a plusat şi nimeni nu a făcut un pariu egal cu pariul precedent, nu există o arătare a cărţilor, iar programul software acordă potul jucătorului care a făcut acel pariu neegalizat. Acesta este cazul şi cu oricare rundă anterioară. Dacă această situaţie are loc în rundele anterioare, nu mai sunt împărţite alte cărţi, deoarece mâna s-a încheiat.

Uneori, unui jucător i se termină fisele înainte de terminarea pariurilor. În astfel de cazuri, sunt create unul sau mai multe poturi secundare iar programul software acordă poturile principale şi secundare corespunzătoare. Când un jucător îşi pune toate fisele în pot, se poate face un pariu sau se poate plusa, fără ca acestea să fie egalate, dar arătarea cărţilor va avea, totuşi, loc.

De obicei, jucătorii nu îşi arată mâinile cu care au pierdut. Cu toate acestea, aveţi dreptul de a vedea toate cărţile care au fost active la arătarea cărţilor, chiar dacă acestea nu sunt arătate. Executaţi clic pe ULTIMA MÂNĂ pentru a accesa o nouă fereastră care indică rezultatele ultimei mâini şi toate cărţile active. În fereastra respectivă, puteţi menţiona şi orice mână anterioară (până la ultimele 50 din sesiunea curentă) pentru care doriţi un raport.